marți, 23 noiembrie 2010

Pui cu rodie si petale de flori

Daca vreti sa pregatiti ceva absolut divin, atunci cumparati o rodie :) . Plecand de la acest fruct paradisiac, vom realiza un meniu festiv, plin de gust, culoare, ideal pentru sarbatori.
Reteta de azi este inspirata din traditia evreiasca de a servi un fruct nou (rodia) la masa de Anul Nou, fiind considerat un fruct al virtutii. In interiorul rodiei se afla in jur de 600 de seminte pline rosii-visinii de suc dulce-acrisor. Evreii considera ca semintele unei rodii sunt simbolul celor 613 mizvot (legile biblice lui Moise), iar consumul rodiei de Ros haShana are implicatii religioase.
Nu doar evreii folosesc in ritualurile lor aceste fructe. Rodiile sunt fructe mitologice asociate atat Infernului (odiseea Persefonei, ademenita cu boabe de rodie), dar si zeitei Hera. Rodia a fost mereu un fruct misterios, oferit ca ofranda sau folosit ca instrument de seductie.
Ortodoxismul asociaza rodia cu Fecioara Maria si Isus, fiind un fruct gasit des pe mesele de Craciun. Grecii decoreaza casele cu rodii, pentru prosperitate, fertilitate si noroc, dar le folosesc si in ritualurile pentru morti, pentru odihna sufletelor adormite.
Dubla semnificatie si utilizare a acestui fruct, misterul atractiei sale (se spune ca despre rodie nu trebuie sa vorbesti), legendele create in jurul enigmaticei rodii, ma fac sa cred ca poate ar trebui sa ma opresc din povestit...
Cand taiati o rodie, curge un lichid rosu, parfumat, considerat o licoare magica a vietii. Rodia este un fruct complex, te atrage sa o consumi, dar semintele zemoase sunt invelite in membrane albicioase, care le protejeaza. Este clar ca e un fruct "interzis", dar care merita descoperit si tratat ca pe un dar divin.
Proprietatile antioxidante ale rodiei o ridica printre cele mai sanatoase fructe, ideale pentru mentinerea sanatatii.
Rodia este ideala pentru mese festive, ritualul incepand de la desfacerea rodiei, cand cauti semintele in labirintul din interiorul ei si te bucuri de fiecare bobita obtinuta.


Lasand mitologia si derivatiile filozofice la o parte, sa ne ocupam de reteta.
Ingrediente:
-un pui
-o rodie mare ( rodia trebuie sa para prafuita,ceruita, coaja nu trebuie sa fie rosu aprins, deoarece atunci e destul de acra)
-concentrat de rodie
-sos tabasco
-o lamaie
-boabe de piper multicolor
-sare (am folosit sare roz de Himalaya pentru a ramane in atmosfera de legenda)
-ingrediente "secrete": miere si petale uscate de flori (trandafir de Damasc, albastrele , galbenele, lavanda)- pentru a completa atmosfera paradisiaca

Puneti cateva 3 linguri de concentrat de rodie intr-un bol (daca nu aveti, folositi suc de rodie).

Razuiti putina coaja de lamaie peste marinata. Stoarceti o jumatate de lamaie. Presarati putina sare.

Macinati piperul si adaugati-l in marinata de rodie. Adaugati cateva picaturi de sos tabasco (dupa gust).

Gustati marinata si potriviti aromele dupa preferinte. Gustul trebuie sa fie acrisor, picant. Adaugati si 2 linguri de miere (ingredient secret), pentru ca marinata sa fie desavarsita. Mierea leaga toate aromele, iar aroma de miere topita copleseste simturile.
Spalati si stergeti puiul, frecati-l cu sare si piper negru si apoi ungeti-l cu marinata atat pe interior, cat si pe exterior.

Pregatim ultimul ingredient secret. Petalele de flori aduc un plus de magie retetei.

Presaram petale de flori peste puiul marinat. Observati ca am conceput reteta ca pe un ritual, pentru a va oferi o experienta deosebita si pentru a spori interesul pentru rezultatul final. Este un joc al meticulozitatii, al atractiei al interdictiei, al rabdarii si al dorintei, reteta , ca si rodia, fiind un simbol al vietii.

Lasati puiul la marinat, acoperit cu folie alimentara, timp de 4 ore ,( stropindu-l des cu marinata la interval de aproximativ o ora, sau intoarceti-l la jumatatea timpului, astfel incat sa stea scufundat in sos minim 2 ore pe fiecare parte).
Apoi scoateti vasul din frigider si mai lasati-l o ora la temperatura camerei, inainte de coacere.

Este lunga asteptarea, dar va asigur ca merita.
Inainte de a-l introduce in cuptor, striviti 2 catei de usturoi si introduceti-i in interiorul puiului. Aroma de usturoi trebuie sa patrunda discret in carnea de pui, dar nu trebuie sa schimbe gustul sosului.

Ungeti un vas termorezistent cu foarte putin ulei (o lingura) si asezati puiul pe mijloc.

Turnati marinata si completati cu o cescuta de apa.

Acoperiti cu o folie de aluminiu si dati tava la cuptor, la 200 de grade, pe nivelul de jos, timp de o ora.

Apoi scoateti folia, stropiti cu sos si reintroduceti la cuptor, pana se rumeneste frumos puiul. Reduceti focul la 160 de grade. Stropiti des cu sos pana cand e gata.

Desfaceti rodia intr-un vas cu apa. Apa va ajuta sa rupeti membranele albicioase si sa eliberati semintele dulci.
Adaugati bobitele de rodie, exact inainte de servire. Mai presarati cateva petale de flori, pentru a completa imaginea seducatoare a acestei retete.

Semintele de rodie nu se coc, este pacat sa pierdeti toate vitaminele prin coacere.
Cand veti taia puiul veti vedea cat e de fraged (rodia si lamaia fragezesc extraordinar carnea), suculent si plin de aroma.

Stiu ca evreii vad rodia ca pe un fruct al virtutii si nu ii contrazic, dar, din punctul meu de vedere, experienta acestei retete este mai mult dionisiaca :)
Sucul de rodie, descoperit cate putin la fiecare spargere a bobitelor, va ofera o senzatie deosebita. In mod cert, acest pui nu se mananca, ci se savureaza, incet, se descopera buchetul aromatic cu fiecare inghitura. Sosul este surprinzator, usor picant cat sa trezeasca simturile, extrem de aromat , cat sa le vrajeasca...Efectul seductiei misterioasei rodii este garantat!
Acum nu trebuie sa va mai spun sa pregatiti si o atmosfera cu lumanarele pentru aceasta cina magica.

Se serveste cu o salata foarte fresh, la fel de colorata si aromata (adaugati in vinegreta putina menta tocata, patrunjel si busuioc, toate proaspete). Veti avea nevoie de un contrast foarte tonic, care sa va readuca la realitate :)

Nu stiu daca rolul rodiei este sa te faca sa te pierzi in strafundurile fiintei tale sau sa te faca sa te regasesti la un nivel interior pe care inca nu il cunoasteai...,
Nu stiu daca o placere atat de intensa este divina sau ...nu,
Dar stiu ca odata ce ai gustat o rodie coapta, iti vei dori mereu acel gust dulce, usor acrisor, fascinant.

Daca omenirea nu a dezlegat de atatia ani misterul rodiei, daca inteleptii au preferat sa o divinizeze si sa nu incerce sa-i afle secretul, atunci nici noi nu ar trebui sa mergem mai departe...

Totusi, fiinta umana nu fost si nu este fascinata decat de un singur sentiment...
O singura traire te poate face sa vibrezi, sa te pierzi si sa te regasesti,
este pe deplin irationala , dar iti guverneaza fiinta dupa propriile ei reguli,
te subjuga si nu raspunde la intrebarea "De ce?",
te inalta si te damneaza in acelasi timp
...

Sa fie rodia "inger si demon"?
Shhh...

Pofta buna!